Să fii spiritual: un lucru profund uman

Contrar concepţiei generale, spiritualitatea e mai mult despre şi pentru oameni, decât despre Dumnezeu.

Ce este mai lesne, întreabă Isus, să spui: „Păcatele îţi sunt iertate” sau „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă!”? (Mt 9,2; Mc 2,5)

Dacă era sau nu iertat paraliticul, numai Dumnezeu ştie, oamenii nu puteau vedea acest lucru. Ca să ştii sigur că paraliticul a primit iertare trebuie să crezi, pentru că iertarea nu se vede, nu poate fi cuantificată. De partea cealaltă, ca să vindeci un paralitic, să îl faci să se ridice după ce ani de zile corpul lui n-a vrut să-l asculte, iată o situaţie care poate fi cântărită, evaluată.

Unii spun că Isus a început cu iertarea deoarece paralizia acelui om era o consecinţă a unor păcate. Aşa se credea atunci: oamenii sunt bolnavi din pricina păcătuirii. O ocazie foarte bună pentru cei sănătoşi să se creadă nişte privilegiaţi ai divintatii.

Astăzi sunt milioane de bolnavi şi alte milioane de oameni sănătoşi (cel puţin aparent). Nu putem pune această situaţie pe seama lui Dumnezeu, mai ales crezând că unii sunt bolnavi pentru că ar fi mai păcătoşi decât alţii. Această concepţie este radical criticată de apostolul Paul în scrisoarea către romani când spune: „Nu e nici unul drept, nici unul măcar”.

Şi atunci, dincolo de ceea ce credeau oamenii, ce altceva ar mai fi putut arăta Isus în acel context cu paraliticul? Dacă suntem atenţi, vedem că în Evanghelii aproape de fiecare dată înainte de a oferi cuiva iertare, Isus întâi vindeca. Orbul din naştere, de pildă, abia a doua zi de la vindecare îl vede pe Isus şi crede în El. E ca un şablon: Isus vindeca sau face cuiva un favor şi apoi omul crede şi este iertat. În cazul paraliticului Isus procedează tocmai invers. Dacă motivul ar fi fost legat de faptul că paraliticul era bolnav pentru că pacatuiese şi avea întâi nevoie de iertare, acelaşi lucru trebuia aplicat tuturor bolnanilor pe care Isus i-a vindecat. E normal să credem deci că excepţia în acest caz nu are de-a face cu păcătuirea.

Să luăm în calcul altă variantă

Oricine îşi dă seama că a spune: „Iertate îţi sunt păcatele” e mai lesne, decât „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă!”. Prima tine de o experienţă care nu poate fi cuantificată, – asta dacă a fost vreo experienţă – cealaltă e concretă, vizibilă, verificabilă. E uşor să pretinzi că ai avut nişte experienţe spirituale care nu pot fi cântărite sau evaluate. E uşor să pretinzi că Dumnezeu ţi-a spus nu ştiu ce sau că ţi s-a arătat un înger sau că ai simt vreun fior…duhovnicesc. Cine te-ar contrazice şi cum?! Dar, ia să faci nişte lucruri concrete, verificabile, cum e vindecarea sau ajutorarea cuiva. Sau să oferi alinare unui bolnav, să dăruieşti nişte bani unui prieten aflat în necaz, să donezi pentru o cauză nobilă, să dai din lucrurile tale… Astea nu sunt lucruri „lesne”, ele implică un efort, un deranj, o renunţare la propriile interese. E ca-n zicala: „Mâinile care ajută sunt mai sfinte decât gurile care se roagă”. Te poţi ruga, poţi avea o disciplină spirituală de fier, poţi citi Biblia după calendar sau alte cărţi, poţi face pelerinaje şi alte lucruri asemănătoare, dar ele nu ajută pe „paralitic” să se ridice. Într-un limbaj metaforic un paralitic e un om care are nevoie de o mână de ajutor ca să se ridice, pentru că singur i-ar fi imposibil.

Să fii spiritual, înseamnă să fii profund uman. Spiritualitatea care depărtează credinciosul de aproapele său, e o pistă falsă

În Evanghelii, Isus e permanent în căutarea împlinirii nevoilor umane. Nu refuză niciodată să ajute pe oameni şi spune că nu face altceva „decât ce vede pe Tatăl făcând”. (In 5,19) „Vin să fac voia ta, Dumnezeule” (Evrei 10,7.9), avem scris. Voia lui Dumnezeu e dragostea, mila, grija pentru oameni. Cu alte cuvinte, spiritulitatea unui credincios care pretinde că îl urmează pe Isus ar trebui să se învârtă în jurul aceleiaşi preocupări. Nouă ni se spune că Isus face semne şi minuni pentru că oamenii să creadă în EL. Nu, Isus făcea semne şi minuni din grijă pentru oameni, ceea ce i-a făcut pe cei din vremea Lui să creadă în EL. Credincioşii nu îi ajută pe alţii că aşa arate că sunt „creştini”, ci alţii văd credinţa lor prin faptele pe care ei le fac. Să fii spiritual, înseamnă să fii profund uman. Spiritualitatea care depărtează credinciosul de aproapele său, e o pistă falsă.

E o pistă falsă să credem că a-l urma pe Isus implica stări spirituale deosebite sau experienţe nemaipomenite. Adevărata spiritualitate se demonstrează „în coborâreˮ, nu în exaltare. Dumnezeu însuşi „se coboarăˮ prin intruparea lui Isus, iar apostolul Paul ne spune că un credincios trebuie să aibă în el acelaşi fel de gândire (Fil 2,5-7): puterea spiritului stă în coborârea către umanitate, procedeu care poate fi văzut cântărit, evaluat. „Bunătatea lui Dumnezeu s-a arătat” (Tit 3,4), spune apostolul Paul. Nu e doar un fior, o stare, un semn, ci un lucru concret care a rezolvat nişte lucruri.

Când spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuşi” acolo e o coborâre de la impresiile de înaltă spiritualitate, la sinceritatea de sine. Să fii „ca Isusˮ înseamnă să te apropii de oameni, să îi accepţi pe oameni, dar nu înainte de a te accepta pe tine însuţi cu bune şi rele. De fapt, din gesturile și cuvintele lui Isus am putea înțelege că „a fi spiritual, înseamnă a fi cât mai uman”.

Credincioşii vorbesc deseori despre pierderea paradisului dumnezeiesc, când de fapt le lipsesc deseori cele mai elementare sentimente (umane) față de „ceilalți”. N-am pierdut doar paradisul, ne-am pierdut pe noi însine. Si partea rea e că nu ne recuperăm, ci încercăm disperați să ascundem acest lucru umblând după cai verzi pe pereți.

Publicat de georgexul

Licențiat în Teologie Master de Cultură și Civilizație Ebraică (Vechiul Testament) Cursuri de Preistorie Biblică Cursuri Mitologie greco-romană Pasionat de literatură, teologie, filosofie, istorie, gătit, pisici, critică biblică Non-religios

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: